Am fost la Agraria. Cum a fost?

Nici nu s-a terminat bine târgul de la Jucu, că ne-am şi apucat să ne pregătim pentru următorul eveniment marca DLG România. Despre ce s-a întâmplat la Cluj, numai de bine. Organizare impecabilă, lume nu atât de multă ca în alţi ani, dar interesată... Spunea cineva (nu spunem cine) că „ce rost mai are să scrii despre ce au văzut fermierii care au vizitat târgul? Ei şi-au făcut idee, acum rămâne la latitudinea lor ce vor să-şi ducă în ferme”.... Ceea ce am dus la Agraria se găseşte aici: http://www.mewi.ro/ro/blog/articol/mewi-la-agraria-2018. Aşadar, în loc de concluzii, câteva opinii ale colegilor noştri despre  produsele din portofoliul nostru (George Tănase), despre discuţiile purtate la târg (Ionuţ Meseşan) şi despre care ar fi diferenţele dintre fermierii ardeleni şi cei din restul ţării (Constantin Curcă).

 

Ionuţ Meseşan, manager regional (Alba, Cluj, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sibiu)

„Am avut, anul acesta, surprinzător de multe discuţii cu fermieri interesaţi de produsele din portofoliul nostru. Spun surprinzător pentru că numărul vizitatorilor nu a fost atât de mare ca în anii trecuţi, şi asta pentru că ne aflam în plină perioadă de semănat. Însă, cu cei veniţi până la Jucu să găsească o soluţie pentru nevoile lor de a-şi dezvolta fermele, am purtat discuţii  concrete, cu bătaie pe termen lung. Exact cum ne aşteptam, cererile se îndreaptă spre tractoare cu puteri mici (100 – 120 CP), destinate (în principal) lucrărilor în livezi, şi utilaje specifice acestor lucrări. De asemenea, de interes sunt greblele şi cositoarele de la Fella, presa de balotat şi semănătoarele Mascar, distribuitoarele de îngrăşăminte Rauch etc.”  

 

George Tănase, brand manager Valtra

„Continui să afirm că Valtra este un tractor de care oamenii locului chiar au nevoie. Un astfel de tractor face faţă cu succes condiţiilor colinare din zonă, şi are un preţ absolut corect pentru ceea ce oferă. De altfel, tractorul Valtra T 254 Active, cel care a putut fi testat la secţiunea Tractor-tractorist, a plecat din târg direct în curtea unui fermier bihorean.”

 

Constantin Curcă, reprezentantul Horsch pentru România

„Și cei care fac pâini mici și cei care fac cozonaci tot brutari se numesc. Diferența dintre agricultura din Ardeal și cea din restul țării, după părerea mea, constă în faptul că, deși Ardealul produce și grâu și porumb și alte cereale, condițiile de sol și climă (de cele mai multe ori extreme), dar și formele de relief accentuate (dealurile!) fac ca întregul proces de producţie să fie mai greu.

Fermierii de aici au un necesar de cai putere pe metru de lățime de lucru cu cel puțin 30-35% mai ridicat decât fermierii din sudul țării (din Bărăgan, de exemplu). Cu toate acestea, ei lucrează cu utilaje de lățimi mai mici, cu tractoare și mai puternice, cu consumuri și mai mari. Din punctul meu de vedere, fermierii din Ardeal sunt nedreptățiți, pentru că toate culturile pe care le produc, le produc cu costuri mai mari decât ceilalți fermieri din România – dar le vând la aceleaşi prețuri. Din punctul meu de vedere, fermierii care fac agricultură în zone cu forme de relief mai accentuate (de la 5-6 grade la 15-20 grade) ar trebui sprijiniți printr-un alt nivel al subvențiilor.

Succesul nostru în zonă se bazează pe faptul că, lucrând în condiții mai grele, fermierii de aici au nevoie de utilaje mai bune. Încetul cu încetul, Horsch a pătruns și pe această piață – desigur, vorbim de lățimi de lucru mai mici, și nu visăm la lățimi de 12 m, dar utilajele noastre sunt construite să poată rezista în astfel de condiții și, într-un final să aducă un plus-valoare exploatațiilor.

Deși sunt încă destui care merg pe principiul conform căruia agricultura începe cu aratul (ceea ce le dă unor fermieri confortul psihic ca au făcut lucrurile cum trebuie), utilajele Horsch intră, încet-încet, în mentalitatea fermierilor transilvăneni. Așadar, ei încep să vadă beneficiile acestor utilaje: productivitate crescută în aceeaşi unitate de timp, consum redus, lăsarea resturilor vegetale la suprafață pentru a ajuta eroziunea (mai ales cea prin apă, care se întâmplă foarte des aici în zonă), și înjumătățirea trecerilor necesare pe fiecare rând de lucru (ceea ce creează o compactare ideală a solului). 

În ultimii 6 ani, vânzările firmei Horsch în zona Transilvaniei au crescut, de la an la an, constant, cu o medie de 10%. Acest lucru dovedește că vorbim despre o creștere sănătoasă, nu de una spectaculoasă. În zona Ardealului, acest lucru nici n-ar fi posibil, tocmai datorită condițiilor de climă, sol, și relief. Cu paşi mărunţi, dar siguri.